Picture
Intr-un moment in care aproape uitasem sau am decis sa neglijez anumite trairi si adevaruri, surpriza: iar mi-a fost relevat Matrix-ul in toata complexitatea si subtilitatile lui. Am revazut natura mecanismelor interne care se manifesta in mine, am perceput in mine, in jurul meu, energii care pe cat de tare la descopeream si le intelegeam in manifestare, cu atat incercau sa ma acapareze cu ajutorul fricii.
Nu am cedat fricii caci aveam puterea si capacitatea sa o observ, dar ii simteam impulsurile puternice de a ma trage in pestera ei.



E ca un joc complex si simplu in acelasi timp, sinistru caci miza este energia vitala dar necesar si important caci premiul cel mare este nemurirea.

Au fost cateva ore de constienta expandata, cateva ore pline de invatatura si revelatii, de eliberare. In ziua de dupa ma simteam ca Neo in Matrix prin oras, pluteam, expandam si ma conectam cu oamenii cu care intram in contact din perspectiva supraconstientului al meu si al lor...era suficient un mic contact, un scurt dialog sau doar o schimbare de priviri si li se schimba stralucirea din ochi si starea in bine. Simteam cum invalui in energie si iubesc toti pasagerii din autobuz sau oamenii de pe strada pe o raza de multi metri in jurul meu. Si fata de la ghiseu de atunci imi zambeste. Desi mergeam des cu treburi pe la ea, ma recunoaste si ma tine minte doar dupa acea zi luminoasa.
Am inteles foarte clar aspecte in ceea ce priveste relationarea, decodificam si abordam realitatea ca un iluminat, simtind curgerea si traiand in niste subtilitati foarte fine. Dar vedeam si cum cei guvernati de o minte acaparata/conditonata se impotrivesc starilor inalte de constiinta...cu cat eram mai sigur pe mine, mai in pace si emanam mai multa caldura, cu atat cei mai apropiati mie, cu care imi impart spatiul zilnic, gaseau tot felu de gaselnite sa ma agate, sa ma invite la conflicte. Stiu ca suna usor paranoic si dintr-o perspectiva dualista "eu vs.ceilalti", dar s-a intamplat...cu cat emanam mai multa pace, cu cat le transmiteam mai multa iubire, parca mai iritati erau. Orice incercare de a le explica si a-i face sa inteleaga ca resursele vitale conteaza mult mai mult decat orice parere personala era sortita esecului. Vedeam cum actioneaza din planurile inconstientei, parca ghidati de forte dincolo de perceptia noastra obisnuita. Aceleasi forte care le-am perceput foarte clar cu o zi in urma cand aveam constiinta expandata parca le manipula o parte din sistemul nervos facandu-i sa reactioneze in starile emotionale ... In cateva zile, in momentele de neatentie, am reactionat si m-am prins in conflicte, nu a durat mult si s-a dus toata expandarea mea, mi-am consumat repede rezervele, si curios ca o data ajuns la aceeasi vibratie ca cei din jurul meu, au incetat si motivele de conflicte. Brusc fiecare stia sa-si vada de treaba lui.
Cineva constient de aspectele astea ar putea fi foarte motivat sa se retraga din societate, sa restranga contactul cu cei care se afla intr-o stare de constiinta normala( sa nu zic limitata) insa abordarea mea e sa stau aici chiar daca nu e deloc usor sa invat sa actionez din planurile superioare ale constiintei, in mijlocul provocarilor care le presupune inconstienta. Pentru asta trebuie putere interioara, trebuie gasite si protejate rezervele care ne incarca ca sa nu permitem sa picam in vibratiile joase ale inconstientei. Cand ma gasesc usor cazut, inteleg ca se intampla ca reactionez doar pentru ca inca mai am in mine mecanismele care intretin acele programe si depinde doar de mine sa le depasesc.

Asa ca orice conflict care apare acum nu-l mai vad ca pe ceva nefast, ca pe ceva de evitat, ci ca pe o oportunitate de a creste, de a invata sa raman detasat in fata emotiilor toxice care caracterizeaza inconstienta si sa raspund din planurile superioare de constiinta care sunt carcaterizate de caldura, calm, compasiune, iertare, blandete.