Picture
Sa fie vreo 5 ani cand, printr-o intamplare fericita (la momentul acela perceputa cat se poate de nefericita), am recunoscut pentru prima oara in viata mea Ego-ul care credeam ca sunt. A fost un moment revelator in care am adus in constiinta problema suferintei: cine si de ce sufera, care sunt cauzele suferintei. Pentru prima oara am fost suficient de sincer sa-mi recunosc si sa vad cu claritate ca eu eram singurul responsabil pentru suferinta pe care o traiam si nu alta persoana sau situatie. Acela a fost primul moment de introspectie adevarata din viata mea. Nu a durat mult si printr-o serie de “coincidente” m-am intalnit cu Vipassana. De atunci viata mea s-a schimbat radical in bine. Am reusit sa schimb in mine mecanisme generatoare de conflicte pe care le credeam imposibil de confruntat, in primul rand pentru ca le consideram ca fiind definitorii in ceea ce priveste Eul. Dar un Eu fals, iluzoriu cum urma sa descoper in aceasta calatorie spectaculoasa de care am avut parte in acesti ani. In cele ce urmeaza doresc sa impartasec sumar aceasta calatorie, experientele avute si sa expun cateva aspecte depsre Vipassana in ideea de a face cunoscuta aceasta cale minunata de descoperire interioara si eradicare a suferintei.

Ce este Vipassana?

Numele Vipassana este denumirea in  pali si se traduce “A vedea lucrurile asa cum sunt in realitate”. Cu alte cuvinte a vedea lucrurile liber de analizele si interpretarile mentalului conditionat, fara a trage concluzii asa cum suntem obisnuiti.
Vipassana este meditatie, dar ma voi referi in cele ce urmeaza la Vipassana ca fiind o tehnica de meditatie, o metoda dintr-o sumedenie de feluri de meditatii si practici spirituale existente “pe piata”.  Datorita naturaletii in care consta abordarea ei, mai mult readucerea aminte - caci inca din pantecele mamei noastre o “practicam”- multi ar prefera sa spuna ca nu este o tehnica ci pura meditatie, pentru ca o tehnica se refera la o abordare planificata in care mintea omului intervine schimband sau fortand in vreun fel mersul naturii creand “tehnici de meditatie”, eficiente pentru unii mai putin eficiente sau chiar daunatoare pentru altii, caci  de cele mai multe ori  omul cu mintea lui  complica lucrurile si indeparteaza de la Adevar.  Nu imi aduc aminte de cum eram in pantecul mamei, insa am avut placuta surpriza sa descopar la primul curs de Vipassana ca o practicam cu mult inainte sa aud despre orice fel de meditatie sau practica spirituala, cand seara in pat, pana sa pic in somn, imi observam senzatiile din corp, ritmul si atingerea respiratiei cu o curiozitate naturala intelegand ca in corpul meu se intampla fenomene “ciudate” strans legate de un gand, o emotie sau o anumita activitate mentala. Pe vremea aceea nu stiam ca practicam o “tehnica” de meditatie naturala si eficienta. Vipassana este deci meditatie pura, curata, naturala. Este o tehnica  simpla dar foarte eficienta, o metoda stiintifica, universala, de purificare a mintii. Este universala pentru ca nu are de-aface cu nici o credinta, rasa sau religie, fiind abordabila de oricine...atata timp cat respira si nu sufera de boli grave fizice sau mentale.

Vipassana este o cale directa, scurta, dar deloc usoara spre adevarul interior si eliberarea de suferinta. Prin Vipassana practicantul se descopera strat dupa strat, desfacand obiceiuri mentale generatoare de suferinta, intrerupand vechile reactii de aversiune sau dorinta care se ridica treptat la suprafata din subconstient. Practicantul deprinde arta observarii, intelegandu-si realitatea interioara pas cu pas, iesind din ignoranta sustinuta de identificarea cu mintea si corpul fizic experimentand direct natura fizica si mentala prin observarea detasata. Practicantul este asemeni unui om de stiinta care observa cu o atentie sustinuta si vigilenta obiectul cercetarii sale care este propriul univers interior. Daca o buna stiinta inseamna o buna observare atunci Vipassana este stiinta pura. Stiintific vorbind, prin Vipassana intrerupem vechile cai neuronale care s-au format in urma experientelor avute in trecut la care am reactionat din ignoranta si care s-au cementat in timp devenind obiceiuri mentale atat de profunde incat au ajuns sa ne controleze viata. Prin practicarea meditatiei reusim sa intreupem vechile obisnuinte mentale sa le desfacem si sa creem constient cai neuronale noi dezvoltand asa numita “flexibilitate neuronala”, ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, libertate in Fiintare si manifestare.

Istoric

Nu se stie cu exactitate originea meditatiei si nu apartine vreunei culturi anume, dar Buddha a REdescoperit-o acum 2500 de ani fiind metoda prin care a atins Iluminarea. Surse neoficiale spun ca la Sarmisegetuza s-au gasit placute de plumb vechi de 4500 de ani pe care erau insiruite cuvinte ca observare, detasare, atingerea respiratiei, zona mica triunghiulara , indicii care ne arata ca omul medita din cele mai vechi timpuri. Mai aproape de zilele noastre se stie ca Alexandru Ioan Cuza a fost un meditator Vipassana, iar Eminescu cu a lui Glossa descrie cu maestria de geniu care-l  caracterizeaza  esenta acestei tehnici minunate.
                In momentul de fata Vipassana se preda conform scolii lui S.N Goenka in centre de meditatie in toata lumea. Se organizeaza cursuri chiar si in inchisori de maxima securiate avand un impact foarte puternic in comportamentul detinutilor obtinandu-se rezultate uimitoare.

Cursul de Vipassana

Vipassana se preda in cadrul unui curs de 10 zile si as vrea sa spun ca acest curs este pentru oricine. Teoretic asa si este, insa practic, cursul nu este deloc usor, este o provocare grea pentru  un individ care este puternic identificat cu o minte impura. Acesta va avea mari greutati de a ramane pana la finalul cursului sau de a munci corect si sincer. In concluzie nu este un curs pentru fetite cu fundite care se spiritualizeaza in mall-uri, adica pentru oameni dependenti de un confort fizic si psihic. Cine vrea sa invete Vipassana si sa parcurga un curs cap-coada trebuie sa fie bine motivat si sustinut de o sinceritate interioara de a-si schimba viata in bine, de a se cunoaste asa cum este in realitate. De cele mai multe ori cei obositi de suferinta, confuzie si proastele decizii in viata care sunt determinati sa aduca o schimbare reala in bine in viata personala vor gusta cu adevarat aceasta practica.
Programul incepe cu trezirea de la ora 4.30 dimineata si se mediteaza 9 ore pe zi. Cateva reguli de bun simt si care au mult sens sunt de respectat, in special cea mai importanta regula  Linistea Nobila, prin care cursantii nu vorbesc deloc pe toata perioada cursului pentru a nu deranja si a nu se deranja pe sine in procesul de curatare mentala in care tocmai s-au angajat. Exceptie de la regula Linistii Nobile este dupa meditatia de seara cand se pot pune intrebari indrumatorului doar daca acestea fac subiectul meditatiei. Dar de ce este necesar un curs de Vipassana daca tehnica este asa naturala? Nu se poate invata si de acasa? Teoretic se poate explica rapid si simplu care este abordarea tehnicii, insa in cadrul unui curs, prin felul in care acesta este structurat si durata lui, cursantul beneficiaza maxim de pe urma tehnicii fiind intr-un cadru linistit, fara griji existentiale, mancarea si cazarea fiind asigurate de organizatori din donatiile participantilor la cursurile precedente. Intr-un fel de a spune , pentru 10 zile, cursantul are ocazia sa duca o viata de calugar mancand din bunavointa celorlalti, dedicandu-si timpul si intreaga atentie universului interior facilitand procesul de vindecare si purificare mentala. Cu alte cuvinte pe parcursul unui curs se creaza un cadru aproape imposibil de obtinut in societate, in viata cotidiana distragerea si tentatiile sunt la tot pasul fiind foarte dificil mentinerea unei minti calme si linistite pe perioade lungi, atat cat este necesar pentru a sonda in profunzimile subconstientului pentru eliberarea legaturilor latente aflate acolo. Mai mult, in cadrul unui curs  imparti spatiul cu alti oameni de caractere diferite, acceptarea lor facand parte importanta in procesul de cunoastere de sine caci relationarile cu ceilalti ne sunt veritabile sabloane pe acest drum al introspectiei. Practicand corect si determinat, in timp vedem ca nu exista elemente exterioare vinovate de nelinistea noastra interioara. Un pas urias il facem atunci cand vedem cu claritate ca suferinta noastra depinde in totalitate de noi insine, de reactiile noastre pe fondul ignorantei, ignoranta hranita de identificarea cu forma mentala si fizica. Abia atunci putem spune ca suntem negresit pe drumul cel drept de eliberare de suferinta. Bineinteles ca Adevarul si eliberarea de suferinta se poate explica in cele mai diverse expresii si cuvinte,  insa va ramane pura filozofie fiind fara de folos celui care nu experimenteaza direct realitatea interioara, mergand singur pe calea cunoasterii de sine.

Vipassana si Ayahuasca

Ating un subiect taboo. Fiind o practica foarte puternica, meditatorului de Vipassana i se recomanda ferm sa nu amestece Vipassana cu alte practici sau sa consume diverse substante daca practica Vipassana. Insa la mine a functionat.
Dupa primele 2 cursuri de Vipassana nu am inteles eu prea multe despre practica si rostul ei, poate si din faptul ca nu am avut incredere deplina in tehnica pentru ca nu am renuntat la ideile mele preconcepute despre scopul si necesitatea meditatiei. Pe atunci nu puteam vedea practica spirituala ca fiind o vindecare, o curatare fizica si mentala. Sa zicem ca pe atunci meditam in speranta atingerii Nirvanei care era o proiectie vaga in mintea mea, ori de a zbura in astral, motivandu-mi practica prin creearea unor scopuri/tinte sprituale mentale ca tot omu prins de flama New Age. Eram prin intr-o poveste legat de karma si iluminare si pe nesimtite am ajuns sa ratez esentialul creeandu-mi un scop din practica. Dar lipsa adevarului duce inevitabil la suferinta si am avut destula sinceritate sa-mi recunosc ca ceva imi scapa, ca abordarea mea e falimentara. Astfel am ajuns la Ayahuasca care mi-a dat ce mi-a trebuit. M-a pus cu botul pe labe spulberandu-mi toate povestile in care eram prins si mi-a aratat intr-un mod direct, brutal si violent ce zace in mine intelegand intr-un final ca toata treaba spiritualitatii inseamna un proces de vindecare intens, nu imediat si deloc usor care necesita o disciplina matura si limpede ancorat fiind in realitatea imediata, o realitate cu picioarele pe pamant, perfectionand mereu arta autobservarii detasate.  Cele 2 cursuri de Vipassana s-au dovedit foarte folositoare cand, in transele cu Ayahuasca, am stiut sa ma observ detasat, iar Ayahuasca m-a adus cu picioarele pe pamant si mi-a aratat care este adevaratul scop al meditatiei. Cu deosebita placere am ajuns si la retragerea cu numarul 3 de Vipassana si am avut ocazia sa pun in practica tot ce am invatat in acest timp Spre surprinderea mea cursul nu a fost deloc usor. Desi era al 3-lea curs l-am abordat ca si cum ar fi fost primul, ca si cum nu as fi stiut nimic caci mi-am propus sa inteleg meditatia cat mai bine daca mai era ceva de inteles, decis sa nu mai alerg dupa cai verzi. Am fost hotarat sa nu pierd nici o clipa prin neatentie, sa profit in totalitate de fiecare moment din aceasta retragere. Iar asta a insemnat munca sincera  sustinuta cu incredere si deschidere. Si cand spun ca este de munca intr-o practica spirituala imi fac mea culpa amintindu-mi cat de usor vorbeam de spiritualitate si suferinta, cu o usoara aroganta. Aroganta pentru care am lasat cateva lacrimi dulci in primele 3 zile de curs iertandu-ma usor si tandru. Este de munca cu tine caci mintea este atat de salbatica si incarcata incat trebuie disciplina, rabdare si multa determinare pentru a o reeduca, pentru a o purifica, imblanzi si a o aduce sa serveasca tie si lumii cu lumina, caldura, compasiune, deschidere, manifestand ceea ce suntem cu adevarat. In fiecare zi din curs am descoperit in Vipassana o tehnica minunata de purificare fizica si mentala. Am trecut prin acelasi proces de vindecare ca si in transele cu Ayahausca insa in loc de 5-6 ore de experienta exploziva a fost una mai usoara intinsa pe 10 zile. Am trait aceleasi purificari prin arderi interne si intense culminand in ziua a 9-a cu o explozie de energie de aceeasi intensitate ca cea traita cu ajutorul ayahuascai cand am simtit ca efectiv ma topesc, ca mor. Nivelul de energie care m-a cuprins devenind insuportabil si am deci sa ies din stare lasand valul sa se domoleasca. In acel moment am stiut ca am ratat un moment foarte important nefiind pregatit sa stau nemiscat ca sa permit naturii sa-si faca treaba pana la capat, indiferent ce ar fi insemnat asta, dar nu m-a incercat nici un sentiment de frustrare caci odata ajuns la acel prag am stiut cu certitudine ca voi mai avea ocazia si atunci cand voi fi pregatit il voi si trece. Inaintea acestui curs am fost sigur (bazat pe o credinta) ca nivele ridicate de energie si expandarea constiintei se pot realiza doar prin ajutorul unor molecule foarte potente – cum ar fi DMT-ul din ayahuasca sau ca asemenea stari de constiinta sunt accesibile doar unui ascet cu zeci de ani de meditatie. Mi-am demonstrat astfel ca meditatia este o metoda foarte eficienta, abordabila de oricine, chiar si de un citadin cu conditia sa munceasca sincer si cu toata increderea. Nu recomand oricui Ayahuasca, dar o recomand fara ezitare celui cu adevarat sincer, cu adevarat determinat in calea sa spre Adevarul propriei naturi. Daca esti bine intentionat spre Adevar nu ai cum sa gresesti combinand meditatia si Ayahuasca.

Cine a deprins arta observarii detasate scoate maximum dintr-o experienta cu Ayahuasca, iar cine mediteaza deprinde arta observarii detasate.

Tips, dar fara tricks

Pe masura ce practicam meditatia descoperim anumite detalii despre cum sa muncim mai corect , mai eficient. Unele detalii sunt lasate intentionat nerostite de maestrii pentru ca meditatorul sa le descopere singur ca sa le integreze natural, insa altele pot fi de real ajutor facilitand progresul in practica. Cu acest scop vreau sa expun si eu cateva aspecte pe care le consider importante:

Respiratia abdominala – in meditatie respiratia trebuie sa fie una naturala. Naturala inseamna o respiratie ca atunci cand dormim, cand corpul respira de la sine determinand ritmul respiratiei fara interventia noastra constienta. Exista doua feluri de respiratie, toracica si abdominala. Multi spun ca pentru ei o respiratie naturala este una toracica, dar o respiratie naturala si corecta trebuie sa fie una completa, deci abdominala. Respiratia toracica este o respiratie superficiala si este rezultatul identificarii cu spatiul mental devenind un obicei incorect de a respira si care, in timp, duce la rigidizarea diafragmei. Daca suntem atenti la nou nascuti vom vedea ca ei respira abdominal. Animalele de asemenea - pisica, cainele - cand se relaxeaza respira abdominal. Cu cateva exercitii zilnice de respiratie completa, abdominala, la inceput fortate, vom relaxa diafragma si in scurt timp vom putea respira natural, abdominal in orice moment. Abordand o respiratie abdominala facilitam procesul de ardere, purificare.
Nemiscat, relaxat cu spatele drept – Postura este foarte importanta. Am observat ca rezultatele cele mai bune se obtin cu o postura in sezand cu picioarele cat mai grupate (lotus,semilotus, turceste - eu stau in semilotus) cu spatele cat mai drept. Spatele drept este un aspect foarte important,  noada coloanei  trebuie sa fie pe aceeasi linie cu crestetul capului si coloana sa descrie o linie dreapta intre cele doua. Barbia usor in piept, ochii inchisi si privirea indreptata in jos. Daca nu am fi dus o viata de obiceiuri eronate, aceste detalii  le-am aborda intuitiv si nu le-am primi ca pe niste reguli ci ca pe ceva natural. Avand o postura corecta, nemiscarea e urmatorul detaliu foarte important. In nemiscare fizica si mentala natura lucreaza cel mai eficient pe tine. Nemiscarea fizica poate fi o provocare mare la inceput caci dupa un anumit timp de sezut in meditatie pot aparea senzatii de durere aproape insuportabile - durerile de oase foarte profunde si insistente sunt dintre cele mai greu de observat detasat senzatii - care te imping sa reactionezi dupa vechiile obiceiuri ale mintii de a fugi de durere si a cauta confortul. Nemiscarea mentala este si mai dificil de mentinut atunci cand procesele de purificare incep sa se manifeste – gandurile navalesc, amintiri de mult uitate reapar la suprafata, voci care te indeamna orice doar sa nu meditezi, sa te misti, sa iesi din meditatie, sa renunti la practica– atunci meditatorul trebuie sa fie inzestrat cu  multa rabdare, calm si acceptare chiar daca la inceput pare un lucru foarte greu, el trebuie sa aibe incredere deplina in proces. Pe masura ce meditatorul avanseaza in practica, mintea se linisteste, senzatiile de durere dispar, iar meditatia va deveni dintr-o munca dificila o stare de curgere fluida si continua in momentul prezent care te incarca de energie.

In momentele cele mai grele zace secretul progresului. Atunci, mai mult ca oricand, meditatorul trebuie sa-si foloseasca toata determinarea de care dispune ca sa ramana nemiscat observand detasat manifestarile bio-chimice si mentale cu o atentie  sustinuta clipa de clipa  in momentul prezent.
Zambeste cand ti-e greu- In momentele grele, cand senzatiile de durere si starile de neliniste te incearca, e foarte probabil ca fata sa-ti fie usor schimonosita , sa ai sprancenele incruntate, buzele adunate si incordate, semn ca mintea este agitata si observarea nu este una detasata. Am observat ca mintea decodifica expresia fetei: e suficient sa-ti eliberezi fata de tensiuni, sa-ti ridici usor sprancenele, ochii sa-i relaxezi intr-un zambet fin si starea generala de spirit se modifica in bine fara alte motive, intentiile isi schimba orientarea ca prin magie inspre pozitiv, meditatia devenind mai usoara.

Un zambet aduce cu sine acceptare, echilibru, calm.

Adu-ti aminte de postura lui Buddha reprezentata in statuile lui: sade in meditatie cu spatele drept, barbia trasa usor in piept, cu o fata senina, zambitoare, iar abdomenul  umflat indica o respiratie abdominala.
Acestea sunt detalii pe care personal le-am dobandit si nu trebuiesc batute in cuie sau sa fie obligatoriu de urmat...cel mult luate in considerare si, daca natural se intampla sa le gasesti potrivite, atunci le poti aplica in cadrul practicii. Detalii de genul celor expuse si altele se vor releva in timp ce meditatorul dobandeste experienta prin practica.
Si desigur ca in cadrul unui curs Vipassana TOATE piedicile intalnite de meditator sunt complet expuse si explicate asigurand o buna intelegere a practicii pe masura ce cursul se desfasoara.

Dupa un curs de Vipassana incepatorii pot experimenta  momente dificile in perioada imediat urmatoare in relationarea cu cei din jur si pot avea momente de rabufniri emotionale mai des ca inainte. Unii renunta la practica in aceasta faza, dar acesta este doar un semn clar ca practica functioneaza si ca mintea elibereaza stari lantente ascunse in adancuri. De aceea pe aceasta cale trebuie rabdare, consecventa in practica si rezultatele vor aparea in timp aducand practica in viata de zi cu zi astazi mai mult ca ieri, maine mai mult ca astazi.  Uitandu-ma la mine in anii ce-au trecut pot sa spun ca sunt total transformat de cand am inceput sa practic Vipassana, viata mi s-a schimbat cu mult, fiind mai liber, mai increzator in manifestare, mai stapan pe mine, mai echilibrat, mai sincer si mai deschis in relationarile cu ceilalti.
Practica fara asteptari,cu rabdare calm si incredere si viata ti se va lumina.

La noi in tara exista un centru de meditatie Vipassana conform S.N Goenka unde se pot face inscrieri pentru un curs de 10 zile:
http://www.ro.dhamma.org/index.php?L=7
Mai multe materiale de referinta:
https://www.youtube.com/watch?v=Ikr3kdMJ0BE
http://fymaaa.blogspot.ro/2009/07/practica-vipassana-in-inchisorile.html
http://www.scribd.com/doc/126917945/Goenka-S-N-Arta-de-a-Trai
http://www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/glossa.htm


Fie ca aceasta practica sa fie de real ajutor tuturor celor care cauta sa se elibereze de suferinta.
Fie ca toate fiintele sa fie cu adevarat fericite!


crisu
4/7/2013

multumesc pentru usa deschisa spre experienta ta; felicitari, e un articol care daca este citit cu atentie, se dezvaluie a fi sincer si folositor.

Reply



Leave a Reply.