Picture
Acestea sunt cuvintele dupa prima mea intalnire cu ayahausca in primavara anului 2011, un moment cu impact decisiv in viata mea dupa cum aveam sa-mi dau seama intre timp.


"Aviz amatorilor de senzatii tari. Ayahuasca nu este pentru oricine. Nu iti da ce vrei ci iti da ce ai nevoie. Desi nu am crezut, muzica este deosebit de importanta. Muzica te dizloca. Nu va hazardati sa luati singuri. Apelati la o persoana cu experienta. Este o traire deosebit de intensa. Eu m-am documentat foarte mult si credeam ca sunt in stare, dar cand a venit tsunami-ul acela de pura energie nu mai stiam ce sa fac...m-a chinuit putin EGO-ul pana am abandonat.

In randurile de mai jos am relatat experienta mea personala si intelegerile pe care eu le-am avut in urma primului contact cu ayahuasca. Fiecare poate sa experimenteze altceva, alte nivele de intelegere. Am incercat sa dau ceva sfaturi celor care vor sa incerce si am vorbit celor care au intrebari existentiale si cautari spirituale. Repet ca fiecare va experimenta ceea ce are nevoie nu ceea ce isi doreste asa ca te invit sa ma citesti detasat.

Esentiale sunt relaxarea, abandonul, atentia sustinuta si constientizarea.

Sa abandonez a inseamnat sa renunt la tot ceea ce credeam ca stiu ca sunt. Chiar daca am stiut (la nivel rational) ca sunt Observatorul a trebuit sa renunt la acest crez. Credinta fara traire este mentala. Iar orice credinta mentala formeaza cojocul numit EGO. Relaxarea profunda de care am avut nevoie ca sa fiu capabil de abandon a inseamnat sa simt, nu sa vreau. In momentul abandonarii totale (constient si atent) am vazut EGO-ul in toata ¨maretia¨ lui.

Deci totul pleaca de la relaxare profunda, iar relaxarea profunda este usor sau dificil de obtinut in functie de nivelul de conditionare in forme. Si in functie de nivelul de atasare (de identificare) cu mai multe forme cu atat mai greu intervine abandonul...iar pana am reusit m-am distrat putin Ö. Pe fondul relaxarii profunde care a fost prima faza, abandonul a fost cea de-a doua faza.

A treia faza este Atentia ca sa nu te pierzi in detalii ... cum ar fi formele vizuale. Poti sa fii in stare de abandon, dar gura casca. Multi vaneaza aceste vizualuri care apar in timpul unor astfel de experiente. Dar scopul e de departe acesta. Cu cat pierzi mai mult timp ¨gura casca¨ cu atat pierzi sansa sa intelegi ceva. Am pierdut si eu putin vremea caci trairea este coplesitoare, mai ales la prima experienta. Dar in transele puternice nu ai ce sa cauti cu intentia de atentie sau relaxare, tot ce poti face e sa te lasi dus, sa te lasi in voia ayahuascai. Am incercat sa fiu atent asa cum stiam eu dar cand veneam cu intentia pe mine (corpul fizic si mental) tot ce iesea erau zmucituri violente caci ayahuasca incerca sa ma dizloce de mine, iar eu cu intentia mea ma opuneam. Asa ca m-am lasat prins in vizualul plin de filamente si fractali de lumina si culoare care pulsa, se onduia si vibra in ritmurile si spatialitatea muzicii. Dar dupa o perioada m-am acomodat si am reusit sa curg atent si constient in acel ocean de energie.

Si astfel am inteles scopul meditatiei. Care este invatarea Relaxarii, a Abandonului si antrenarea Atentiei sustinute. Sunt sigur ca daca nu aveam putin ¨antrenament¨ cu meditatia nu as fi reusit sa scot din aceasta experienta tot ce am scos. Si daca eram si mai bine ¨antrenat¨ scoteam si mai mult. Scopul este acelasi si in meditatie si cu Ayahuasca si anume invatarea de A FI prin eliberarea de conditionari (EGO). Diferenta dintre meditatie si o experienta pe Ayahuasca este ca in meditatie destrami EGO-ul putin cate putin si poate sa dureze destul de mult pana te eliberezi (depinde de sarguinta si devotamentul cu care practici corect), pe cand cu Ayahuasca vezi animalu’ cu totu si ai sansa Eliberarii (daca esti pregatit). Dar sunt complementare. Ayahuasca iti poate arata Cine Esti, daca practici corect si constant meditatia pentru motívele enuntate mai sus. Dar oricat de nepregatit ai fi Ayahuasca iti da ceea ce ai nevoie ca sa cresti de la nivelul la care te afli. Si oricat de pregatit crezi ca esti tot nepregatit vei fi pentru ca nu ai cum sa te pregatesti ca sa controlezi o asemenea explozie de energie.

Cum a fost (la mine):

In total am avut parte de 3 sedinte consecutive. In prima sedinta nu am reusit mai mult decat cateva reprize de relaxare profunda. Nu am reusit sa intru cu toate ca am luat in timp de 3 ori portia normala (Ayahuasca iti da ce ai nevoie in momentul respectiv) si dupa cum aveam sa-mi dau seama a fost pregatirea pentru urmatoarea sedinta. A doua sedinta a fost…wow Ö. A fost suficienta o singura portie si am intrat dupa 45 de minute. Experienta a durat cam 5 ore cu doua varfuri mai puternice, dar starea meditativa cu intelegeri profunde am avut-o pe tot parcursul zilei urmatoare.

Surescitat am abordat total gresit a treia sedinta care a rezultat intr-un bad trip de vreo 12 ore. Bad trip este impropriu spus pentru ca este greu, te chinuie, dar in esenta este plin de invatatura.

In experienta intaltatoare din a doua sedinta m-am detasat complet de conditionarile corpului mental. Eram supra Eu-ul, Observatorul. E ca si cum as fi facut un pas in spate si ma uitam de undeva de sus la costumul de care tocmai ma detasasem. Mi-am vazut ¨costumul¨ cum se agata de viata cu toata vorbaria inutila, cu scopurile si planurile inutile de viitor, contrazicerile, fricile si temerile, cu nevoia de a-si apara convingerile, de a avea dreptate. Iar Eu priveam si ma minunam cat de bine sunt, cat de bine am fost, cat de perfecti si completi suntem si am fost cu toti dintodeauna. Dar am inteles ca tot ce te scoate din starea de relaxare si abandon sunt iluziile Ego-ului cu care ne identificam. Am inteles ca ne chinuim caci suntem orbi (nu ne vedem asa cum suntem cu adevarat). Asta inseamna conditionarea umana, a corpului fizic, dar inca nu inteleg de ce suntem asa. De ce ne nastem in iluzie (conditionati)? Trebuie sa cautam sa invatam SA FIM, nu sa vrem. Eckhart Tolle are dreptate. Stiam si inainte ca are dreptate, dar acum AM INTELES. Intre cele doua transe eram in transe mai usoare, de intelegere a trairilor avute. Incercam sa gasesc cuvintele cu care sa iti exprim cel mai bine trairea avuta. Si mi-a iesit o fraza simpla: ¨Cine a inteles nu vorbeste¨. Pentru ca cine A INTELES, stie ca orice mod de comunicare verbala pentru a explica cuiva care este conditonat ce este Eliberarea este inutila. Oricat de bun orator as fi (si mai bun ca Eckhart Tolle nu cred ca as putea fi) nu as putea sa te fac sa intelegi ceva atat de profund prin rational. Caci rationalul creaza forme. Cu alte cuvinte, nu ai cum sa vezi exteriorul cutiei cat timp esti inauntrul ei. Am inteles de ce e bine sa nu dam frau dorintelor. Dorintele creaza atasamentele care creaza forma (iluzia) de care trebuie sa ne eliberam. Buddha are dreptate Ö . Suntem toti fiinte ilumínate trebuie doar sa realizam asta, iar placerile senzuale si alte forme de atasamente sunt capcanele iluziei. Din pacate e difícil de inteles sacrificiul aparent al renuntarii la placerile senzuale, si poate fi un sacrificiu, atata timp cat Observatorul nu face acel pas in spate, adica cat timp este prins inconstienta si se identifica cu conditionarea corpului fizic si mental. Daca nu faci acel pas in spate poti sa duci o viata de abstinente fara ca sa obtii Eliberarea. Pentru ca trebuie vazut si inteles scopul si legaturile dintre atasamente si EGO. Abia atunci dorintele nu-si mai au sensul si renunti la ele fara sa le inhibi pentru ca atunci realizezi ca orice emotie traita prin prisma conditionarii umane este mult limitata fata de sentimentele care le traiesti in starea de A FI eliberat de conditionarile mintii , de greutatea si durerea corpului fizic. Pot sa traiesc cat de bine si relaxat pot dar A TRAI este una, A FI este altceva. Dupa Eliberare m-am intors in corp (Observatorul) si am trait purificarea, vindecarea fizica. A fost o explozie de energie pura pe care am simtit-o in fiecare celula apoi toata energia din fiecare celula s-a unit intr-un boom maxim in tot corpul.

Am zis ca ¨Cine intelege nu vorbeste¨ dar iata ca am facut ceva galagie pentru prietenii spirituali. Sper sa nu va fie o piedica. Daca vrei sa intelegi SIMTE-TE in stare de profunda relaxare si detasare. Iti recomand meditatia corecta si ayahausca.

Poate unii ma inteleg, alti poate nu. Poate altii cred ca aberez, oricum nu conteaza

Ö. Important este sa descoperi CINE(CE) ESTI. Ti-as dori sa te eliberezi pentru ca te iubesc. Stiu ca suna hippie-dippy flower power si eu chiar nu obisnuiesc sa ma joc usor cu astfel de cuvinte, dar am vazut ca in esenta suntem iubire si pace sublima, iar eu pentru prima oara in viata mea am experimentat iubirea si compasiunea neconditionata fata de mine insumi si fata de semenii mei. Si chiar daca nu sunt capabil sa fiu asa cum am descris, ma accept ca stiu ca asta e limitarea conditionarii umane, dar acum stiu ca avem potential prin insasi esenta naturii noastre.

A treia sedinta am abordat-o ca un copil naiv grabit sa se bucure de o jucarie si nu am fost pregatit pentru ce urma sa vina. Am gresit si ca m-am exprimat prea repede, in stare de sensibilitate si receptivitate maxima m-am pus sa-mi scriu si sa- mi fac publice impresiile imediat dupa acea experienta inaltatoare si frumoasa si am primit toata indoiala, gandurile si judecatile celor carora le-am trimis si m-am descentrat teribil. Trebuia sa stau mental linistit si sa am rabdare. Apoi ma gandeam ca dupa experienta din noaptea trecuta acum voi avea parte de ceva si mai exploziv si inaltator. Mi-am facut asteptari care s-au transformat in frustrari. Dupa aproape doua ore de plutit in vizual am iesit si am spus ca nu mai vreau. Am oprit muzica si am zis ca ma culc. Am avut aroganta sa cred ca pot face ce vreau, ca detin puterea de a controla. Si atunci ayahuasca mi-a dat sa-mi treaca. Mi-a aratat adancurile din mine. M-a bagat in formele conditionarii pe care le-am vazut din exterior cu o noapte inainte. Nu mai reuseam sa gasesc relaxarea si acceptarea si cu cat imi doream sa se termine cu atat se prelungea totul. M-am chinuit in intuneric vreo 12 ore, in contradictii despre tot, despre mine…totul se naruia si nimic nu mai avea sens. Cautam intelegerea si eliberarea avuta in experienta anterioara, dar tot ce am primit au fost flashuri din memorie si zbucium interior amplificat de zeci de ori. Nu a fost vorba de vizual grotesc cum experimenteaza unii ci doar tortura la nivel emotional. La fel cum a fost cu o noapte inainte ayahuasca mi-a aratat ca nu am nici o putere de decizie in fata ei. M-a umilit si parca imi spunea : ¨Ba baiatule, ieri te-am inaltat si ti-am aratat cine esti, acum te cobor sa-ti arat problemele care le ai¨. A fost greu si epuizant.

In concluzie ayahuasca este o bautura deosebit de inteligenta si potenta, dar trebuie abordata cu maxim respect. Cinste celor care au gasit combinatia de plante, reteta de fierbere si proportia precisa. Au fost cu adevarat niste genii.

Multumesc ayahuasca pentru ca mi-ai aratat ca se poate."

melina
9/16/2013

buna ziua.as dori sa incerc si eu ayahuasca,dar nu am posibiliatatea de ajunge in peru sau alte tari asa de indepartate.se practica si unde mai aproape?

Reply
Criss
9/17/2013

Buna Melina!
Eu am avut experienta cu ayahuasca in Spania...muult mai ieftin bineinteles ca un drum pana in Peru. Plus ca la ei legea e mai toleranta in privinta asta, insa persoana la care am fost nu se mai ocupa. Alte surse nu cunosc ca sa te pot ajuta. Dar cred ca daca e vremea ta vei gasi. Succes!

Reply



Leave a Reply.